Simptome anxietate

Oricine devine nervos sau anxios din când în când, mai ales atunci când vorbește în public, de exemplu, sau atunci când trece prin dificultăți financiare. Cu toate acestea, pentru unii oameni, anxietatea devine atât de frecventă, sau atât de puternică, încât începe să acapareze toată viața.

Cum și când poți spune cu exactitate dacă anxietatea resimțită zi de zi a trecut linia unei simple stări și s-a transformat într-o tulburare? Nu e ușor. Anxietatea vine în multe forme diferite, cum ar fi atacurile de panică, fobia, anxietatea socială, iar distincția între un diagnostic oficial și anxietatea "normală" nu este întotdeauna clară.

Care sunt simptomele anxietății?

Pentru început, dacă observați oricare dintre următoarele simptome, în mod regulat, poate ar fi bine să vă consultați cu un medic specialist.

Griji excesive

Semnul distinctiv al tulburării de anxietate generalizată, cel mai larg tip de anxietate, este îngrijorarea excesivă, pentru lucrurile de zi cu zi, fie că sunt ele însemnate sau nu. Dar, ce constituie "prea mult"?

În cazul în care vorbim despre anxietatea generalizată, aceasta înseamnă că gândurile de îngrijorare persistă zilnic, timp de șase luni de zile. De asemenea, anxietatea trebuie să fie atât de evidentă, încât să interfereze cu viața de zi cu și, mai ales, să fie însoțită de simptome vizibile precum oboseala. Specialiștii susțin că distincția între o tulburare de anxietate și o stare ”normal” de anxietate intervine în momentul în care emoția cauzează suferință și disfuncție.

Probleme de somn

Problemele legate de somn, precum insomniile sunt asociate cu o gamă largă de afecțiuni de sănătate, atât fizice cât și psihice. Și, desigur, nu este nimic neobișnuit să nu poți adormi sau să dormi foarte prost în noaptea dinaintea unui mare discurs sau a unui interviu pentru un loc de muncă.

Însă, dacă, în mod sistematic, nu poți adormi din cauza unor gânduri de care nu te poți elibera și care nu sunt neapărat probleme majore, atunci chiar ar putea fi vorba de o tulburare de anxietate. Unele statistici susțin că jumătate din persoanele diagnosticate cu insomnie, au o anxietate generalizată. De asemenea, un alt simptom care are legătură cu anxietatea este trezitul cu dureri de cap, cu o stare de nervozitate și cu incapabilitatea de calmare.

Temeri iraționale

Unele anxietăți nu sunt generalizate deloc; dimpotrivă, sunt atașate la o situație specifică sau la un lucru precum zborul, animalele sau mulțimile de oameni. În cazul în care frica devine copleșitoare, perturbatoare, și nu există nicio cale de ieșiră proporțională cu riscul real implicat, este un semn care ar putea duce cu gândul la o fobie, un tip de tulburare anxioasă.

Cu toate că fobiile poate fi dezastruoase, ele nu sunt evidente, în orice moment. De fapt, ele nu pot ieși la suprafață până când nu se confruntă cu o situație specifică și până când nu descoperi că ești incapabil să depășești frica. Spre exemplu, o persoană căreia îi este frică de șerpi poate trăi ani de zile, fără a avea o problemă, ca apoi, dintr-o dată copilul ei să vrea să meargă într-o tabără la munte, și părintele să-și dea seama că ar putea intra în contact cu șerpii și acest lucru l-ar îngrozi.

Tensiune musculară

Aproape constantă, tensiunea musculară, indiferent că este resimțită sub formă de încleștarea maxilarului, furnicături prin mâini, sau încordarea mușchilor de la nivelul întregului corp, este un simptom al tulburărilor anxioase. Acest simptom poate fi atât de persistent și omniprezent că oamenii care au trăit cu el pentru o lungă perioadă de timp se pot obișnui după o perioadă. Exercițiile fizice regulate pot ajuta la menținerea tensiunii musculare sub control, dar tensiunea se poate reactiva în cazul în care un traumatism sau un alt eveniment neprevăzut perturbă obiceiurile de antrenament ale unei persoane. Dintr-o dată simt că sunt epuizați din cauza faptului că nu-și pot controla stările de agitație și iritabilitate.

Indigestie cronică

Anxietatea poate începe în minte, însă, de multe ori se manifestă în organism prin simptome fizice, cum ar fi problemele digestive cronice. Sindromul de intestin iritabil, o afecțiune caracterizată prin dureri de stomac, crampe, balonare, gaze, constipație și / sau diaree, este de fapt o anxietate în tractul digestiv.

Indigestia cronică nu este întotdeauna legată de anxietate, dar cele două apar, adesea, împreună și-și pot face reciproc mai rău. Intestinul este foarte sensibil la stresul psihologic și, invers, disconfortul fizic și social pot provoca probleme digestive cronice, care să facă persoana respectivă să fie neliniștită și agitată.

Emoție pentru vorbitul în public

Cei mai mulți oameni simt câțiva fluturi în stomac înainte de a vorbi în public sau de a prelua cuvântul într-o ședință. Dar, dacă frica este atât de puternică încât niciun antrenament nu va atenua starea de agitație și îți vei petrece o grămadă de timp îngrijorându-te în acest sens, atunci s-ar putea vorbi de o tulburare de anxietate socială, cunoscută și sub numele de fobie socială.

Persoanele cu anxietate socială tind să-și facă griji săptămâni întregi, pentru evenimentul sau situația la care trebuie să ia parte. Iar în cazul în care reușesc să treacă peste ele, tind să fie profund afectate pentru o perioadă lungă de timp de ceea ce s-a întâmplat, întrebându-se deseori ce impresie au lăsat și cum îi judecă cei prezenți la eveniment.

Conștientizarea

Tulburare de anxietate socială nu implică întotdeauna vorbitul în fața unei mulțimi sau faptul că te afli în centrul atenției. În cele mai multe cazuri, anxietatea este provocată de situații cotidiene, cum ar fi frica de o conversație unu la unu sau mâncatul într-un cerc restrâns de oameni. În aceste situații, persoanele cu tulburare de anxietate socială tind să se simtă că toți ochii sunt pe ei, și, deseori, se înroșesc la față, tremură, au senzație de vomă, de greață, transpiră abundent sau au dificultate în a vorbi. Aceste simptome pot fi atât de perturbatoare, încât îi împiedică să poarte o conversație sau să cunoască noi oameni, cu atât mai puțin să avanseze în funcție sau în societate.

Panica

Atacurile de panică pot fi terifiante: apare dintr-o dată sentimentul de frică și neputință, care poate dura câteva minute, însoțit de simptome fizice înfricoșătoare, cum ar fi probleme de respirație, bătăi neregulate ale inimii, furnicături sau mâini amorțite, transpirație, slăbiciune sau amețeală, dureri în piept, dureri de stomac, și senzație de cald sau rece. Nu toată lumea care are un atac de panică are o tulburare de anxietate, dar oamenii care le experimentează în mod repetat, pot fi diagnosticați cu tulburare de panică. Persoanele cu tulburare de panică trăiesc cu frică în gând că oricând s-ar putea repeta o astfel de trăire, și tind să evite locurile și situațiile în care au avut loc atacurile precedente.

Flash-uri

Retrăirea unui eveniment dintr-o întâlnire violentă, perturbatoare sau traumatizantă, precum moartea subită a unei persoane dragi, poate fi un semn distinctiv al tulburării de stres post-traumatic, care împărtășește unele caracteristici cu tulburările de anxietate. Până nu demult, de fapt, tulburarea de stres post-traumatic a fost văzută ca un tip de tulburare de anxietate, mai degrabă decât o condiție de sine stătătoare.

Dar, flashback-urile pot însoți și alte tipuri de anxietate. Unele cercetări, precum un studiu din 2006 publicat în Jurnalul de tulburări de anxietate, sugerează faptul că unii oameni cu anxietate socială au tulburare de stres post-traumatic, cu flashback-uri de experiențe care s-ar putea să nu pară în mod evident traumatizante, cum ar fi teama de ridiculizare în public. Acești oameni pot evita chiar și mesajele sau pozele care le amintesc de eveniment, acesta fiind un alt simptom care amintește de o tulburare de stres post-traumatic.

Perfecţionismul

Obsesia pentru anumite lucruri, cunoscută și sub numele de perfecționism "merge mână în mână cu tulburările de anxietate", susțin specialiștii. Dacă, în mod constant, te judeci și te critici sau anticipezi greșelile pe care le vei face și care nu se încadrează în standardele tale, atunci, mai mult ca sigur, ai o tulburare de anxietate.

Perfecționismul este deosebit de frecvent în tulburarea obsesiv-compulsive care, ca și tulburarea de stres post-traumatic, a fost mult timp privită ca o tulburare de anxietate. Tulburarea obsesiv-compulsivă, poate apărea subtil, la fel ca în cazul cuiva care nu poate ieși din casă timp de trei ore, deoarece machiajul trebuie să fie absolut absolut perfect, așa cum a fost văzut într-o revistă de modă.

Comportamente compulsive

Pentru a fi diagnosticat cu o tulburare obsesiv-compulsive, gândurile obsesive ale persoanei respective trebuie să fie însoțite și de un comportament compulsiv, fie că este vorba de unul mental (își repetă obsesiv în gând că totul va fi bine) sau unul fizic (spălatul pe mâini sau așezatul obsesiv al unor articole).

Gândirea și comportamentul obsesiv compulsiv devin o tulburare în plină floare atunci când nevoia de a finaliza comportamentele, de asemenea, cunoscute sub numele de "ritualuri" –încep să-ți conducă viața. Spre exemplu, dacă în mod constant, volumul radio-ului este la nivelul trei și brusc, se blochează la nivelul patru, și te panichezi total până când îl poți repara, atunci se poate vorbi de o tulburare de anxietate.

Îndoiala

Îndoiala și neîncrederea sunt trăsături comune ale tulburărilor de anxietate, inclusiv ale anxietății generalizate și ale tulburării obsesiv compulsiv. În unele cazuri, îndoiala poate gravita în jurul unei întrebări, care este esențială pentru identitatea unei persoane, cum ar fi "Ce se întâmplă dacă sunt gay?" sau " Îmi iubesc soțul meu la fel de mult precum mă iubește și el?"

În cadrul tulburării obsesiv –compulsive, specialiștii susțin că aceste "atacuri" de îndoială sunt deosebit de frecvente atunci când întrebarea este retorică. Persoanele cu tulburări obsesiv –compulsive se întreabă pe ei înșiși cum ar fi fost dacă.., însă ei au această intoleranță la incertitudine care se transformă în obsesie.